La sfârșitul anului trecut a avut loc la Paris un summit ONU cu tema contracarării efectelor schimbărilor climatice. Într-un moment rarisim de consens între națiuni, 195 de țări au adoptat primul acord universal cu efecte legale privind schimbările climatice globale. Scopul este de a evita schimbările periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2 grade Celsius. Deși intră în vigoare abia din 2020, unele țări arată deja dedicare în atingerea obiectivelor stabilite prin acest acord.
Apăruse o știre acum câteva zile care spunea că Norvegia intenționează să interzică mașinile pe combustibili fosili până în 2025. Din păcate această știre s-a dovedit a fi imprecisă și prea optimistă chiar și pentru această țară avangardistă. Partidele norvegiene s-au înțeles doar să facă pași suplimentari pentru limitarea emisiilor de carbon și au ținut să clarifice acest lucru.
Dar oare chiar ar fi așa grav și dificil să se aplice astfel de măsuri? Până în 2025 ar trebui să existe progrese majore în domeniul mașinilor nepoluante, având în vedere evoluția lor rapidă din ultimii ani. Și atunci, de ce am mai vrea să avem mașini poluante peste 10 ani? 10 ani sunt în mod normal suficienți pentru ca majoritatea mașinilor poluante actuale să fie scoase din circuit, cel puțin în zonele dezvoltate. Se pot găsi soluții pentru convertirea cel puțin a unei părți din ele în mașini verzi. Marii producători se pot reprofila și ei pe astfel de vehicule.
Ascensiunea Tesla și schimbarea comportamentului consumatorilor tot mai conștienți de efectele poluării i-a obligat deja pe mulți dintre ei să dezvolte și să lanseze mașini electrice și hibride. Astfel de măsuri anunțate din timp ar fi binevenite și i-ar determina pe producători să accelereze acest proces. Poate că unii vor da faliment, dar dintotdeauna, cei care se adaptează supraviețuiesc în economie, ca în natură. În plus, numărul mare de mașini face ca până și argumentul principal în favoarea lor – economisirea timpului necesar parcurgerii anumitor distanțe, să fie tot mai puțin valabil, având în vedere ambuteiajele și dificultatea găsirii locurilor de parcare în mai toate marile orașe.
en.wikipedia.org
O măsură luată de Norvegia și confirmată de această dată, este modificarea politicii de achiziții publice pentru a exclude produsele și serviciile care sunt legate de despădurirea pădurilor tropicale, numite adesea plămânii planetei. Pădurile se taie adesea pentru motive ridicole, cum ar fi alimentarea șemineelor, doar pentru că arată bine, sau producția de mobilă adesea inutilă, sau pentru a face loc creșterii animalelor mari, care apoi produc și mai mult dioxid de carbon, amplificând efectele negative.
Nu ar trebui să ne surpindă că unele țari iau astfel de măsuri de contracarare. Ar trebui să ne surprindă și indigneze faptul că nu o fac mai multe țări, mai repede și că până și măsurile care se iau sunt determinate mai mult de rațiunile climatice și prea puțin de calitatea aerului. Cred că în multe părți ale țării și lumii oamenii s-au obișnuit atât de tare cu poluarea, încât au uitat cum e să respire aer cu adevărat curat. Să respiri aer curat e ca și când bei un pahar de apă foarte pură, atunci când îți este foarte sete, pe când să respiri aer poluat e ca și când ai bea în continuu apă murdară, fără să îți satisfaci vreodată setea.
Fiecare putem limita direct și ușor degradarea și mai puternică a calității aerului și o putem chiar îmbunătăți, prevenind totodată schimbările climatice: mergând pe jos sau cu bicicleta, sau măcar cu transportul în comun în loc de mașina personală, limitându-ne consumul de hârtie acasă și la birou (mai multe cârpe textile, mai puține de unică folosință, role de hârtie cu mai puține straturi, facturi doar în format electronic etc.), stingând lumina și aparatele electrice atunci când nu le folosim, evitând deplasările inutile, participând la acțiunile de plantare de copaci (care din fericire se înmulțesc în fiecare an), reducând consumul de carne și de gaz ș.a.m.d. Toate acestea ne fac mai sănătoși și ne economisesc și bani pe deasupra. Nu cred că vreunul din noi bagă niște gunoi în apa din pahar sau din sticlă înainte să o bea, deci de ce am face asta cu aerul pe care îl respirăm? Doar pentru că și alții, altundeva o fac?
pixabay.com
Alex Trandu
Idealist, ecologist, din întâmplare corporatist. Pasionat de știință și politică făcute în mod responsabil.
Recomandari pentru tine:
Trebuie sa fii logat pentru a lasa un comentariu. Login
