Monoloage halucinante #1
Băi eu nu înțeleg unde au ieșit toți ăștia cu mașinile lor… unde se duc, dom’le?! Ei nu știu câtă treabă am eu? Ia uite-i pe toți. Așa e în București, cum plouă puțin, cum gata, toată lumea fundu-n mașină. Și nu toți au nevoie de mașină… nu ca mine! Eu am treabă! Am o grămadă de treburi! Nu-mi văd capul de câtă treabă am… hai băi dă-te odată, bagă-te, hai, că mă grăbesc, claxooooooon, băi n-am văzut așa ceva, iar am prins roșu… Ia uite-l bă și pe ăsta… Unde te bagi băăăi, claxooon, băi tu nu știi că eu am TREABĂ??!
Uai ce mă plictisesc în trafic… i-auzi, o piesă la radio Mu. E mișto, antrenantă. Să dau mai tare. Și mai tare, s-audă toată lumea. Lasă să fie veselie. I-auzi ce zic băieții ăștia. Hahhaa, hai că-s mișto, pe caterincă, așa. Îmi place radio Mu. Ia uite-o și pe asta ce tocuri are. Claxoon. Săru-mâna! Ce anotimp frumos e azi! Alta care se face că n-aude…
Aa, ia uite, mi s-a umplut scrumiera. Ia s-o vărs pe fereastră. Așa… gata. Ei, dacă tot stau la semafor, aș putea să mai fac ceva curățenie prin mașină, că și-așa abia am timp s-o duc la spălătorie, cu câtă treabă am. Hârtii, hârtiuțe, mizerii, nici de asta nu mai am nevoie, gata, le fac vânt pe fereastră. Hai că se mai poate respira și-n mașina mea acum… Hai băi o dată, haaai, claxooon, bă ia uite-o băi și pe asta, cine ți-a dat ție carnet, claxoooooon, băga-mi-aș #$%@!!!*&&&##* mă-sii!
Hai c-o iau pe-aici, pe scurtătura asta, intru puțin pe interzis, lasă că douăj’ de metri nu contează, dă-te băi din calea mea, claxoooon, haț, gata m-am scos, aproape am ajuns, țaca-paca, nici un loc de parcare, băga-mi-aș #$%@!!!*&&&##* mă-sii, că nu știu unde-ați ieșit toți băi acuma, când eu am atâta treabă și-am și întârziat din cauza voastră, nu-mi văd capul de treabă și nu găsesc nici un loc de parcare, ei lasă c-o las aici, în mijlocul drumului, ocupă și toată bucata asta de trotuar, da’ asta e, am mașină mare cât un dulap baroc pentru șase persoane, n-am ce să fac, am nevoie de mașină mare pentru că am foarte multă TREABĂ!
Aoleu și când mă gândesc că iar o să trec prin asta când o să mă întorc acasă, singurul gând care îmi aduce alinare în trafic e că acasă, fix în fața intrării, mi-am salvat locul de parcare, am pus frumos două peturi de 5 litri și le-am legat c-o sfoară, așa frumos, artă bă băiatule, să știe dom’le lumea că ăla e locu’ meu, AL MEU!! Pentru că eu am nevoie de locul meu de parcare băi, habar n-aveți voi câtă TREABĂ am eu, am de făcut tot felul de chestii importante și voi mă țineți în trafic!
Băi ce m-am săturat de orașu’ ăsta plin de nesimțiți și de cocalari, e atât de murdar și de sufocant din cauza lor, e plin de mașini și nu sunt locuri de parcare, și primarii ăștia nu fac nimic, nu știu decât să fure, să fenteze legea, băi dac-aș putea acuma aș pleca de-aici, dar nu pot PENTRU CĂ AM TREABĂ.
Doina Antohi
Doina Antohi este actriță, regizor, profesor și interpret vocal. Traduce din limba engleză, adaptează și creează colaje de texte pentru spectacolele ei. Scrie de când era copil, în timpul liber, din joacă, inspirându-se din realitatea imediată și mai ales din cât de diferite sunt mentalitățile. E îndrăgostită de genul musical.
Recomandari pentru tine:
1 Comment
Trebuie sa fii logat pentru a lasa un comentariu. Login
Dani
7 iunie 2016 la 12:02
Foarte fine dumele cu „radio Mu. E misto”, respectiv „Mu. Ia uite-o[…]”. Fine si amuzante. Congrats !