Scriitoarea americană Elizabeth Gilbert radiografiază instituția căsătoriei din perspectivă istorică și antropologică în cartea sa “Committed”, scrisă ca o continuare a celebrei “Eat, Pray, Love”.
“Căsătoria”, scrie Gilbert, “nu stă locului îndeajuns ca cineva să reușească să-i schițeze un portret clar. Căsătoria se modifică. Se schimbă de-a lungul secolelor la fel cum se schimbă vremea în Irlanda în cursul unei după-amiezi (…) Nici măcar definiția căsătoriei în cei mai simpli și reductibili termeni, drept uniunea sacră dintre un bărbat și o femeie, nu este o variantă sigură. (…) de-a lungul unei mari părți din istoria omenirii, sinceri să fim, căsătoria a fost în general văzută ca o uniune între un bărbat și mai multe femei.
(…) și ca o uniune între o femeie și mai mulți bărbați (ca în sudul Indiei) (…) și o uniune între doi bărbați (…în Roma antică …); sau o uniune între două rude (ca în Europa medievală…); sau o uniune între doi copii (tot în Europa…)…” (Elizabeth Gilbert, “Committed”, traducere din limba engleză de Alexandra Baciu, Humanitas, 2011)
Una dintre cele mai lipsite de eleganță întrebări pe care le puteți adresa unei persoane pe care nu o cunoașteți sau, mai rău, pe care de-abia ați întâlnit-o, întrebare care, în anumite situații sociale, devine chiar cireașa de pe tort, bomboana de pe colivă, chintesența lipsei de tact, maniere și inteligență socială, apogeul absolut al stereotipurilor generate de comunitate – este “Ești căsătorit/ă?” – cu suita de variațiuni scormonitoare și la fel de clișeistice “Și? Când te căsătorești? Există cineva în viața ta? Copii ai? Când faci copii? De ce nu vă căsătoriți? Mama ta ar fi foarte fericită dacă i-ai dărui un nepot!” etc. etc. etc.
foto: Pixabay
Când întrebați pe cineva dacă e căsătorit, într-o țară care nu permite, de exemplu, căsătoria între persoane de același sex, faceți automat PRESUPUNERI despre sexualitatea persoanei în cauză, punându-i în cârcă, deși o eventuală astfel de rugăminte nu v-a fost adresată, axioma heterosexualității. S-ar putea ca persoana pe care tocmai ați întrebat-o dacă și când se căsătorește să nu fie heterosexuală, deci aflată în imposibilitatea legală, socială, dar mai ales emoțională de a se căsători. Invariabil, interlocutorul dumneavoastră se va simți prost, iar dumneavoastră nu veți primi nici un răspuns elocvent.
N-ați nimerit-o mai bine nici în cazul în care persoana este totuși heterosexuală. Dacă a fost deja căsătorită, și nu mai este, felicitări, tocmai ați dat cu bâta în baltă făcând simultan o piruetă în aer. Tocmai i-ați amintit de divorț, eventuale resentimente și conflicte nesoluționate, mai pe scurt, cam tot ce vine la pachet cu deloc plăcutul eveniment. Invariabil, interlocutorul dumneavoastră se va simți prost.
Dacă persoana nu a fost căsătorită niciodată, șansele ca subiectul să fie destul de delicat sunt foarte ridicate. În vremurile pe care le trăim, alegerea partenerului de viață e un proces foarte personal, în consecință intim, și deseori sinuos și dificil. Nu ține de aproape nici o regulă enunțabilă. Dacă vă adresați unei persoane singure de ceva vreme, care totuși își dorește o relație semnificativă (și nu neapărat o căsătorie), dar pentru care găsirea unui partener compatibil seamănă puțin cu o operație pe cord deschis, felicitări, tocmai ați transformat o potențială amiciție cu posibile beneficii într-o antipatie de lungă durată. Dacă interlocutorul este o persoană singură din proprie inițiativă, iar n-ați nimerit-o prea bine.
Să proiectați ideea dumneavoastră de viață reușită asupra altcuiva este cel puțin nepoliticos. Există mult mai mulți oameni decât credeți pentru care căsătoria până la o anumită vârstă și eventualii copii imediat după nu reprezintă nici pe departe rețeta sigură pentru fericire. Dimpotrivă. Invariabil, interlocutorul dumneavoastră se va simți prost.
foto: The Blue Diamond Gallery
Dacă totuși persoana pe care ați abordat-o cu una din întrebările enumerate mai sus este căsătorită dar, să zicem, nu poartă verigheta, ne pare rău, tot nu sunteți la adăpost de o eventuală mitocănie. Nu puteți fi sigur că e vorba despre o relație funcțională și o căsătorie fericită. Sau că nu există nici o aventură extraconjugală în derulare. Sau că soțul/soția nu are probleme de sănătate. Sau că nu s-au certat aprig în dimineața aceleiași zile în care dumneavoastră decideți să-i adresați marea întrebare. Există ceva șanse să treziți sentimente negative. Deci să-l faceți pe interlocutorul dumneavoastră să se simtă prost.
Există, desigur, și șansa să vă adresați unei persoane heterosexuale, căsătorite, fără probleme majore în cuplu, părinte a doi copii sănătoși. Dar acesta este doar unul dintre miile de scenarii posibile.
Oricum ar fi, poate că mai cuminte este să vă cunoașteți interlocutorul înainte de a-i adresa marea întrebare. O suită de întrebări posibile care le pot înlocui cu succes pe cele mai sus enumerate ar fi “Preferați o cafea sau un ceai?”; “Vă uitați la meci diseară?”; “V-a plăcut ultimul film cu Leonardo di Caprio?” – deși aceasta din urmă s-ar putea să nască polemici înfocate. Care sunt însă preferabile imixtiunii dintre bocanci și viața personală.
Doina Antohi
Doina Antohi este actriță, regizor, profesor și interpret vocal. Traduce din limba engleză, adaptează și creează colaje de texte pentru spectacolele ei. Scrie de când era copil, în timpul liber, din joacă, inspirându-se din realitatea imediată și mai ales din cât de diferite sunt mentalitățile. E îndrăgostită de genul musical.
Recomandari pentru tine:
Trebuie sa fii logat pentru a lasa un comentariu. Login
