Încă 114.993 absolvenți de liceu din promoția curentă s-au alăturat generațiilor care au susținut examenul de Bacalaureat, susținând proba orală la Limba și Literatura Română. Pe lângă aceștia se vor mai prezenta la examen și 22.351 absolvenți din generațiile anterioare și astfel avem 137.344 candidați înscriși pentru sesiunea din iunie-iulie a acestui an. Aproape 140.000 de suflete tinere care se pregătesc pentru viața ce va urma.
Poate că unii dintre ei fac glume pe tema faptului că bac-ul a început pe 13, iar alții vor folosi data ca scuză mai târziu, când își vor vedea nota. Cred că și cel mai pregătit dintre ei va avea pulsul 200 și mâinile reci. Cu toții am fost așa.
Ceea ce a fost diferit la generațiile de mai demult a fost gradul de promovabilitate. Dacă înainte de 2010 acesta se ridica la un nivel de 80%, după acest an a scăzut dramatic atingând un minim de 44% – 45% în 2011 și 2012.
Din fericire în ultimii trei ani s-a înregistrat o oarecare creștere până la valoarea de 67% în 2015. Întrebarea care vine în mod firesc ar fi dacă anul acesta trendul se va păstra iar rezultatele vor depăși 70%? Eu sunt încrezător în acest lucru. Generația de anul trecut a părut mai conștientă de importanța acestui examen.
Haideți să ne uităm puțin la istoricul rezultatelor și a promovabilității în ultimii 12 ani și să încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat.

Sursă: Raport Bacalaureat 2015 – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice | liniile punctate reprezintă rezultatele în sesiunile din toamnă.
Se vede cu ochiul liber faptul că, după 2009, cifrele scad alarmant. Acest moment coincide cu simțirea efectelor crizei financiare, apariția problemelor politice și sociale din acea perioadă și, în general, cu instalarea unei instabilități care a durat aproape până la sfârșitul anului 2014. Tot în această perioadă au fost introduse metodele anti-fraudă în organizarea examenului. Și tot în aceeași perioadă, o mare parte din presa română a susținut o campanie delirantă de prezentare a țării ca fiind pe marginea unei prăpăstii, la începutul unei apocalipse care n-a mai venit.
Pot doar să presupun că tinerii au simțit direct problemele financiare ale părinților, care au început în 2009-2010. Că au înțeles rapid, dar greșit, că diplomele nu te ajută la făcut bani și au ales să se concentreze pe a-și găsi un job, pe a face un ban imediat. S-au gândit că lumea oricum se va sfârși pent Pe alții poate i-a deranjat că nu mai pot copia și au ales să renunțe în loc să se lupte.
Din păcate aceste generații „de criză” nu vor avea decât de suferit în urma acestor decizii luate fără îndrumarea corectă din partea părinților sau a școlii.
La fel, pot doar presupune că în 2014-2015, când România a inceput să se stabilizeze din punct de vedere economic și social, a fost mai ușor pentru părinți și pentru copiii să se concentreze asupra educației. Societatea a devenit mai calmă, spiritul civic mai organizat și banii părinților au reîinceput să fie destui pentru a nu crea o stare continuă de stress. Iar rezultatele se văd.
Concluzia mea? E ușor să facem glume pe seama tinerilor care se prezintă în fiecare an în fața acestei mașini de tocat destine numită Bacalaureat. Să publicăm bâlbele lor și să râdem de ei. Dar e mai trist să ne aducem aminte că ei sunt produsul educației de acasă primită de la părinți, al efortului (sau mai degrabă al lipsei efortului) profesorilor de a-i atrage pe calea descoperirii și a învățatului.
Dacă ne vom uita la rezultatele de anul acesta și ne vom simți direct răspunzători de ceea ce fac acești copii, poate vom găsi mai repede soluțiile de a-i ajuta să nu mai cadă sau de a-i ridica după ce o fac.
Trebuie sa fii logat pentru a lasa un comentariu. Login