De bun simț

România învinsă de români

foto: Pixabay

Au apărut deja multe reacții la meciul pierdut de România cu 0-1 în fața Albaniei, la Euro 2016, în mare parte acuzându-i pe jucători de indolență și lipsă de dedicare și pe Iordănescu de lipsă de viziune. Sigur că jucătorii ar fi putut să se străduiască mai mult și că Iordănescu poate putea să îi trimită în teren pe Sânmărtean, Torje, sau Andone mai repede, sau să nu tot insiste cu Tătărușanu, care e de multe ori nesigur la mingile pe sus. Dar oare aceștia sunt singurii factori care au contribuit la declinul fotbalului românesc?

Câți ani au susținut zeci de mii de români echipe în mod clar corupte, blatiste, conduse de infractori, legitimând mai mult sau mai puțin intenționat măcelărirea sportului? Câți ani au privit alte zeci de mii sportul doar la televizor, deși intrarea la meciuri era ori foarte

ieftină, ori gratuită? Oare acest lucru nu a dus la o subfinanțare a sportului, pornind de la juniori și până la echipele “mari” care în timp ne-au adus aici? Câți români dau cu adevărat totul în meseria pe care o practică și câți vorbesc frumos de România când sunt în alte țări? Câți cred în puterile lor până în ultimul moment? Comentatorii se resemnaseră cu 10-15 minute înainte de final, deși în multe alte meciuri au avut loc reveniri spectaculoase, în ultimele minute, sau chiar secunde.

Așa suntem noi, ne resemnăm, fie că e vorba de sport, de politică, sau de războaie, nu are rost să ne agităm prea tare, nu? Eu de multe ori mă enervam pe prietenii mei la fotbal, și țipam la ei dacă vedeam că nu încearcă măcar să alerge sau să facă eforturi pentru echipă. Poate că mizele mici ale meciurilor amatorești, amicale nu justifică nervii mei, dar atitudinea e aceeași la noi la toate nivelurile – nu are rost să ne agităm prea tare, noi să fim sănătoși. În regulă atunci, hai să nu ne luăm de jucători că au aceeași mentalitate.

en.wikipedia.org

en.wikipedia.org

Câți dintre noi ne așteptam să pierdem cu Franța doar la un gol (frumos, dar norocos) diferență? Câți ne așteptam ca Portugalia lui Cristiano Ronaldo să facă egal cu Islanda și Austria, și ca el să rateze un penalty decisiv? Ronaldo, cel mai valoros fotbalist al lumii (alături de Messi), vedeta lui Real Madrid, câștigătoarea cea mai recentă a Champions League. Mai țineți minte acea competiție, tot mai îndepărtată de fotbaliștii români? Ok, poate că și manelele îi țin departe de ea, dar nu la fel de mult ca politicienii aleși de noi toți, care au distrus cam toate șansele de a face performanță în această țară.

Apoi, din cele aproximativ 4 milioane de români plecați prin străinătate (mai mulți decât toată populația Albaniei, inclusiv diaspora lor) și cele aproximativ 18 milioane rămase aici, au fost pe stadion vreo 20-25 de mii, comparativ cu vreo 35-40 de mii de albanezi. Tribunele erau roșii. Da, mulți dintre ei locuiesc în Elveția, aproape de Lyon, dar mult mai mulți români locuiesc în Spania, Franța, Elveția, Germania, la o aruncătură de băț (mai mare sau mai mica) de stadionul respectiv. De ce nu a fost măcar jumătate din stadion ocupat de noi?

Poate pentru că însuși motivul pentru care atâți români sunt acolo este pentru că s-au cam săturat de România, sau poate pentru că nu ne prea mai interesează fotbalul din toate motivele amintite mai sus. Am auzit recent la TV că până acum s-au înregistrat pentru vot la alegerile parlamentare doar vreo 1100 de români din diaspora. 1100! După tot ce au pătimit în 2014, oare s-au resemnat în asemenea hal? Oare nu îi interesează, nu fac eforturi suficiente, nu se dedică pentru țara lor? Și dacă da, oare îi putem condamna?

Sincer mi se pare incredibil că ne-am calificat și nu ne-am făcut de râs și mai tare la acest campionat, având în vedere toate circumstanțele. Oricât ne-ar plăcea nouă să credem că Generația de Aur ar fi regula, de fapt a fost în mod clar excepția. De aceea se cheamă Generația, nu Generațiile de Aur. Și până și ei nu au obținut de fapt nici măcar bronzul, așa că hai să vedem cum putem pune fiecare din noi umărul, oriunde ne-am afla, să fim campioni la ce facem, înainte să avem pretenții de la alții.  Hai Români! Hai România!

Idealist, ecologist, din întâmplare corporatist. Pasionat de știință și politică făcute în mod responsabil.

Click pentru a comenta.

Lasa o replica.

Conectează-te cu:



Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Cele mai citite

Sus